UNA CU NATURA
Pentru a înțelege abuzurile care au urmat după tentativa de omor de la Râul Alb e bine să ne amintim contextul: era în 2015, anul în care dreptatea se înfăptuia în numele ”interesului național” din sufrageria generalului Gabriel Oprea, pe atunci ministru de Interne. Cei care au reușit să înțeleagă cum funcționează "Statul" știu că exista în fiecare județ câte o ”sufragerie” locală. Din Hunedoara, Răducanu Daniel a fost cooptat în ”politica mare”, unde se știe că anumite grupuri de interese fac legea, iar convingerile politice contează mai puțin (video 11.1).
Când am ieşit din spital am aflat de la Coman Nelu, Vințonescu Gabriel, Lascu Liviu şi Lascu Cornel că Leordean a mărturisit imediat după producerea tentativei de omor că au fost trimiși de primarul comunei Baru, Răducanu Daniel. Lascu Liviu a confirmat reporterilor de la Antena 1 că a auzit cum Leordean Vasile a recunoscut că el, Sara – sora sa, Andrioni şi Sălăşan Luca au fost trimiși de ...cineva (primarul Răducanu, n.n.) de la Baru Mare. Mărturia avea să fie sustrasă cercetării penale, deşi fusese filmată de echipa Jandarmeriei. Prietenul primarului a făcut aceste afirmaţii într-un moment de sinceritate, atunci când ambele grupuri erau marcate de tragicul situaţiei şi aşteptau să înceapă cercetarea de la faţa locului. Minciunile încep să curgă, abia după ce şi-au revenit din starea de şoc. În primele declarații scrise, ei mint că noi i-am atacat primii și că eu m-aş fi aruncat în faţa maşinii, iar mai apoi susţin „timid” cum că n-au văzut momentul în care am fost luat pe capotă. Primele mărturii culese de jandarmi arată foarte clar că violenţele au fost provocate de agitatorii de mediu. O spun chiar ei într-o filmare care n-a fost difuzată niciodată de mass-media în spaţiul public. Leordean Vasile: „Ei au ajuns cu ATV-ul, au venit până în faţa mea, (iar) în momentul în care au venit în faţa mea, eu atunci am sărit pe maşină şi am dat cu pumnul în parbrizul ATV-ului...”, recunoscând că a avut o atitudine provocatoare. Tot atunci, prietenul primarului Daniel Răducanu, vizibil marcat de cele întâmplate, spune explicit că Andrioni a dat cu maşina peste mine (video 11.2).
Doi poliţişti pun de o clasare
După ce Andrioni a trecut cu Jeepul peste mine nu-mi simțeam corpul și respiram greu. Mi-am dat seama că sunt grav rănit și le-am spus celor din jurul meu să nu mă miște. Am leșinat și m-am trezit în salvarea SMURD, care m-a preluat la ora 13:20. În drum spre spital am leșinat din nou și m-am trezit în UPU la Hațeg. Aici medicii m-au diagnosticat cu „Paraplegia posttraumatică" și au solicitat transferul meu la spitalul județean pentru investigații la computerul tomograf. O ambulanță cu medic m-a transferat la Spitalul Județean Deva, unde am ajuns la ora 16:20. Aici am fost diagnosticat cu: „fractură coloană cervicală C 6-7 cu compresie medulară, fractură de proces articular inf. C6. și sup. C7 stg.; fractură proces transvers C7 stg." (doc.1). Din acel moment s-a știut că șansele mele de supraviețuire erau foarte mici. Starea mea de sănătate se agrava, motiv pentru care s-a stabilit transferul meu de urgență cu elicopterul la spitalul universitar din Cluj pentru intervenție chirurgicală la coloana cervicală. La ora 17:49 am fost transferat la Heliportul din incinta Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara. Mă aflam încă în stare de şoc, de semi-conştienţă. Medicii şi piloţii se agitau să ridice elicopterul de la sol cât mai repede pentru că se anunţase o furtună şi exista riscul să nu mai putem decola. La scara elicopterului au apărut doi poliţişti fără legătură cu cazul: comisar şef de poliţie Zaharie Marcel şi comisar şef de poliţie Sabău Remus. Cei doi făceau parte din conducerea IPJ Hunedoara, dar nici unul nu cred că avea calitatea să facă cercetări în cazul infracţiunilor de la Coroieşti. Prin ordonanța de delegare emisă de procuror, din 24.05.2015, s-a stabilit că actele de urmărire penală se întocmesc de Poliția Judiciară din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, din cadrul Poliției Orașului Hațeg și din cadrul Secției 7 de poliție Rurală Baru. Polițistul din Baru, care a făcut cercetarea la fața locului, spune cine a coordonat, de fapt, ancheta: „Știe dl Zaharia, s-a raportat. Nu am vorbit cu dl Sabău, s-a vorbit cu dl Zaharia. A raportat șeful de secție și i-a zis cine o să vină: domnii de la judiciar de la Deva, de la criminalistică. Așteptăm să sosească din clipă în clipă". Ce mi se pare, însă, foarte suspect este modul de abordare și întrebările insinuante pe care mi le-au pus cei doi șefi de poliție, având în vedere situaţia în care eram.
Comisar șef Sabău Remus - stânga; Comisar șef Marcel Zaharia - dreapta
Din procesul-verbal, pe care l-au depus la dosarul penal, se vede clar că mi-au pus vorbe „în gură”, vorbe pe care nu aveam cum să le spun.
„Întrebare: V-aţi pus în faţă (n.r. în faţa maşinii) să-l opriţi?
Răspuns: Bocea Mihalache: Normal, eram pe terenul meu şi am stat în faţă.
Întrebare: V-aţi pus să nu treacă, să nu continue deplasarea?
Răspuns: Da, ăsta (n.r. Andrioni) era (n.r. pe terenul meu) deci cum sunt pancartele de şantier în lucru, acolo” (doc.2).
Din Procesul verbal reiese că ar fi fost de faţă şi inspectorul de poliţie Dan Nicolae Adrian, deşi acesta se afla în sediul poliţei Haţeg la acea oră. De altfel, chiar şi semnătura poliţistului Dan de pe procesul verbal este o caricatură plastografiată în comparaţie cu iscălitura pusă de el pe toate celelalte acte semnate în după-amiaza acelei zile. De ce era necesară semnătura inspectorului de poliţie Dan Nicolae – Adrian? Pentru a da o aparenţă de legalitate interogatoriului abuziv comis de cei doi şefi ai IPJ Hunedoara. Felul în care au fost consemnate răspunsurile (presupus ale mele) demonstrează că nu eram coerent în acele momente. Cât despre insistenţele şi insinuările întrebărilor puse de aceşti poliţişti ce să mai zic? Mie îmi este foarte clar faptul că ei primiseră deja „ordinul de zi pe unitate” pentru a conduce ancheta în favoarea falşilor ecologişti „Mortul trebuia să fie vinovat". Acesta este motivul real pentru care cei doi comisari șefi de poliție au încercat să smulgă de la mine „recunoașterea" că m-am pus în fața mașinii să nu treacă. De fapt, acel proces-verbal nu ar fi trebuit să ajungă la dosarul penal.
Ce mărturie trebuia să dispară?
După preluarea mea de echipajul SMURD, la locul tentativei de omor s-a produs o mărturisire ce avea să fie sustrasă cercetării penale. Era ora 15:48. O echipă a Jandarmeriei a ajuns la locul faptei și a pus mai multe întrebări participanţilor la incidentele de la ora 13:00. Toate discuţiile au fost filmate de un jandarm, dar din materialul predat organelor de anchetă lipsesc aproape şase minute de filmare. Putem presupune că pasajele care îl implicau pe fostul consilier al Elenei Udrea – primarul Daniel Răducanu – au fost şterse, şi asta se putea întâmpla doar cu complicitatea autorităților. În ciuda eforturilor noastre, Jandarmeria a refuzat să predea filmarea integrală. Nici procurorii de caz nu au vrut să le ceară în timp util. După trei ani, Jandarmeria a comunicat sec că fişierele au fost şterse conform protocolului de stocare a datelor. Astfel a dispărut încă o mărturie decisivă de la dosarul cauzei. Pe parcursul episodului filmat de echipa Inspectoratului Judeţean de Jandarmi „Decebal” Hunedoara (formată din trei jandarmi) se aflau de faţă martorii oculari ai tentativei de omor: Coman Nelu, Coman Neluţu, Bocea Adrian, Lascu Cornel, Vințonescu Gabriel, Leordean Vasile, Leordean Sara, Sălăşan Luca. De asemenea, erau acolo poliţişti de la postul de poliţie Baru Mare şi cinci localnici: Lascu Liviu, Lascu Achim, Băltean Victor, Băltean Nicoleta şi Coman Vasile. Afirmaţiile lui Leordean Vasile au fost făcute într-un moment de sinceritate, atunci când acesta a realizat ce întorsătură tragică au luat lucrurile. Cum spuneam, de faţă erau mai mulţi martori (săteni, poliţişti şi jandarmi) care au auzit cele declarate de Leordean Vasile. Acel episod trebuia să se regăsească în filmarea jandarmilor, dar el a dispărut şi nu a putut fi recuperat în ciuda tuturor solicitărilor făcute de avocaţii noştri. Motivul este acelaşi ca în cazul celorlalte filmări: pentru a fi ascunse probele care confirmau intenţiile şi acţiunile agenților de influență responsabili pentru atentatul de pe Râul Alb.
Cum au scăpat de probele „incomode”?
Filmarea jandarmilor a fost depusă la dosarul tentativei de omor în data de 2 iunie 2015, dar observăm faptul că este împărţită, în mod nefiresc, în patru bucăţi. Numerotate astfel: (00791MTS)15:48:52 – 15:49:55; (00792MTS)15:50:39 – 15:51:02; (00793MTS)15:51:29 – 15:55:36 şi (00794MTS)15:59:58 – 16:01:17. Cronologic vorbind, din filmare lipsesc trei pasaje, care însumează 5 minute şi 55 de secunde. Pe parcursul audierilor mele, am informat organele de urmărire penală despre mărturia lui Leordean Vasile, precum şi despre faptul că lipsesc pasaje din înregistrarea făcută de jandarmi. Toate solicitările în acest sens au fost ignorate timp de peste trei ani. Abia după ce dosarul a fost preluat de al treilea procuror de caz, în momentul în care s-a încheiat urmărirea penală, procurorul Mihai-Eduard Ilie a DISPUS predarea „tuturor înregistrărilor”. În ORDONANŢA din 15.11.2018, procurorul Ilie admite că ceva nu este în regulă cu filmările depuse de Jandarmerie. „La dosar există un suport de stocare a datelor informatice - DVD nr. 451SCTI21 din 02.06.2015, conţinând înregistrări şi fotografii făcute la faţa locului de către o echipă de jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean ”Decebal” Hunedoara; din examinarea înregistrărilor video rezultă că ar lipsi unele dintre acestea" (doc.3). Era prea târziu... Tentativa (simularea?) de recuperare a probelor sustrase/ îndepărtate s-a produs în momentul în care nu se mai putea recupera nimic. Printr-o adresă oficială IJJ Hunedoara arată că filmările au fost şterse cu DOUĂ luni înainte de a fi solicitate de Parchet, la împlinirea termenului de 3 ani și 3 luni de la data înregistrării în registrul privind evidenţa activităţilor de probare. „Alăturat vă înaintăm o copie a procesului verbal nr. 2570944 din 04.09.2018 prin care au fost şterse fişierele din luna mai 2015” (doc.4).
Nu există coincidenţe...
Există doar fapte mai puţin elucidate care dau impresia că ele s-ar suprapune întâmplător, accidental şi inexplicabil. În realitate lucrurile se leagă. Nu întâmplător în „Divizia locală de provocatori” au fost racolaţi agitatori din Baru, o comună din vecinătatea Râului Alb, condusă de primarul Daniel Răducanu. Acesta a recunoscut în declarația pe care a dat-o în fața procurorului că îi cunoaștea dinainte de incident pe Leordean Vasile, Leordean Sara, Sălășan Luca și pe Andrioni Alin: „Îl cunosc pe Leordean Vasile de mai mulți ani fiind căsătorit cu o fată din sat Livadia, comuna Baru, sunt prieten cu el". (doc.5). Despre Sălăşan Luca, omul care transmitea monitorizări pentru Călin Dejeu, ştim că locuieşte în Baru Mare şi că este finul (şi prietenul) primarului comunei Baru, comună în care s-a construit o microhidrocentrală în aria naturală protejată din care face parte şi Râul Alb. Este evident că Sălăşan ştia de existenţa MHC-ului din comuna sa, în condiţiile în care pe acest subiect a existat un scandal în care erau implicaţi consilierii locali şi naşul său. Primarul fusese acuzat de consilieri că a încheiat anumite acte în favoarea investitorilor italieni de la microhidrocentrala de pe Băruşor, fără să le treacă prin consiliul local: „Primarul Daniel Răducanu, acuzat că a lucrat în interesul băieţilor deştepţi din energie, s-a ales cu o plângere penală pe motiv că s-a folosit de calitatea sa de dregător peste comuna Baru pentru a se face util unui patron care a construit o microhidrocentrală în zonă” (art.1). Fostul consilier al Elenei Udrea a obţinut finanţare cu fonduri europene pentru un drum comunal de cinci kilometri prin pădure. Din acuzaţiile aleşilor locali ne dăm seama că scopul real al construirii drumului a fost de a oferi facilităţi pentru construirea aducţiunii microhidrocentralei de pe Băruşor. Din pură „întâmplare" aducțiunea are tot cinci kilometri și se suprapune fix peste drumul comunal. În mod normal sunt două proiecte distincte și nu aveau voie să se suprapună cel puțin pe o perioadă de cinci ani. Practic, drumul lui Răducanu i-a scutit pe investitorii MHC-ului de mare parte din costurile aducţiunii. De aici putem deduce că s-a născut o „relaţie” specială între primar, investitorul italian, constructorul microhidrocentralei și constructorul drumului. În urma acestei formule de „succes", în anul 2014, a apărut apetitul acestora pentru microhidrocentrale. Noi fiind în imediata vecinătate, am fost primii vizați. Se știe că PDL-istul Răducanu Daniel este unul dintre cei mai influenți oameni din zonă și asta explică abuzurile care au urmat.
Comportamentul abuziv al „voluntarilor” care au contribuit la deturnarea anchetei, încă înainte de a fi îmbarcat în elicopterul SMURD, mă îndreptăţeşte să cred că nu s-a dorit pedepsirea criminalului, pentru a nu se ajunge la persoanele care i-au instigat pe provocatori.
