Atentatul de la Raul Alb
test3

Acest fapt rezultă din articolele publicate, dar şi din procesul verbal întocmit de poliţiştii Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Parchetului de pe lângă I.C.C.J. la dată de 13 martie 2019. Articolele au fost puse la dosar ca document probator (doc.1).

Decizia Curţii de Apel Timişoara a fost menţinută şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 970 la dosarul nr. 7969/108/2013, din data de 25.05.2018, dar când au fost date sentinţele corecte în favoarea noastră, răul era deja făcut (doc.7). 

De la primul până la ultimul procuror care s-a ocupat de „Atentatul de pe Râul Alb”, toţi procurorii şi fiecare în parte au făcut eforturi disperate pentru salvarea unui individ care a comis tentativă la infracţiunea de omor. Autorul actului criminal a fost condamnat în primă instanţă la muncă în folosul comunităţii: „60 de zile la bibliotecă. Aici nu mai poate fi vorba de eroare profesională sau neglijenţă. Cazul a provocat valuri de indignare şi revoltă la emisiunea Sinteza Zilei cu Mihai Gâdea, din 9 mai 2022, pe Antena 3. „​Pur şi simplu pare o glumă proastă. Pur şi simplu pare că cineva îşi bate joc de noi”, a spus Mihai Gâdea (Video 28.1).

După şapte ani de anchetă în care am fost torpilat cu abuzuri, umilinţe şi nedreptăţi, criminalul s-a prezentat în instanţă, la „bară”, indiferent și fără regrete. Îşi recunoaşte fapta, aşa cum a fost ea prezentată în rechizitoriul procurorilor: infracţiune la tentativa de omor cu circumstanţe atenuante privind depăşirea limitelor la legitimă apărare. Un fleac! Oamenii „sistemului” au avut grijă să piardă pe drum toate circumstanţele agravante care l-ar fi dus mulți ani după gratii. În primă instanță a fost judecat într-o formă simplificată. Judecătoarea chiar l-a şi întrebat dacă e de acord să muncească în folosul comunităţii. Legea îi permite infractorului să deconteze o infracţiune asupra vieţii printr-o adeverinţă de la primărie. Cam atât cred țuțerii sistemului că valorează viaţa unui om în România. Uită în continuare că sunt şi foarte mulţi dintre magistraţii oneşti care continuă să îşi facă meseria cu demnitate. Chiar dacă mulţi dintre ei sunt marginalizaţi în cariera profesională pentru că refuză Justiţia cu „plicuri galbene” ¹. Judecătorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au..

Depăşirea limitelor la... favorizarea infractorului

Tentativa de omor s-a judecat pe fond la Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 1100/97/2021. Judecătoarea Adina Cozi a pronunţat o sentinţă penală, la 10 martie 2022, prin care mă face complice (în cotă de 30 puncte procentuale) la infracţiunea comisă asupra mea şi menţine circumstanţele atenuante în favoarea călăului meu. Instanţa reţine că infractorul ar fi acţionat prin depăşirea limitelor la legitima apărare, dar arată că nu poate fi vorba despre legitimă apărare: „faptul că inculpatul şi-a continuat deplasarea după preluarea victimei pe capotă plasează acţiunea sa în afara limitelor legitimei apărări”. Cum pot fi depăşite limitele la ceva ce nu există? 
De fapt, s-a dovedit foarte clar că nu a existat niciun „atac” din partea noastră care să justifice acţiunea comisă de infractor. Violenţele de pe Râul Alb s-au produs după ce eu am fost zdrobit de bolidul lui Andrioni. 
La fel ca procurorii de caz, judecătoarea Alina Cozi răstălmăceşte realitatea în favoarea celor care mi-au invadat proprietatea. Deși infractorul și ceilalți din grupul său au pătruns în mod repetat şi nelegal pe proprietatea mea, judecătoarea apreciază că prezenţa mea pe propria proprietate este o descindere intempestivă. „Instanţa reţine că descinderea intempestivă a persoanei vătămate a fost de natură să imprime inculpatului şi celor din grupul său un sentiment de teamă”, se arată în motivarea sentinţei. (doc.1)

„Nebunii nu sparg exclusiv doar geamurile altora”

Atât procurorii de caz cât şi judecătorul de fond au încercat să justifice acţiunea criminală a lui Andrioni prin faptul că frica i-ar fi întunecat minţile. Dar acţiunile sale demonstrează că ştia foarte bine ce face şi că era dispus să facă orice pentru a-şi atinge scopul. Faptul că a început să filmeze în timp ce se pregătea să treacă cu maşina peste mine arată că era stăpân pe situaţie. În acele momente era atât de preocupat de filmare, încât se asigura prin întrebări repetitive că şi pasagera din Austria filmează la rândul ei. O altă dovadă a calmului său imperturbabil este şi faptul că a oprit maşina la marginea drumului pentru a ascunde camera de filmare, după ce a părăsit locul faptei şi înainte de a ajunge la postul de poliție, de teamă că acele filmări vor fi reţinute de anchetatori. Filmările erau esența întregii mobilizări din 24 mai 2015. Ele trebuiau prelucrate în scopul manipulării şi difuzate public, înainte de a fi predate procurorului. (Ceea ce s-a şi întâmplat!) Ascunderea camerei este o faptă premeditată şi asumată de Andrioni în toate declarațiile sale de la dosar. Un act de bravadă: El, „eroul verde”, a reuşit să salveze misiunea pentru care întregul grup depusese atâtea „eforturi”. Acțiunile sale au fost controlate și aveau un scop bine definit. Nu poate fi vorba de frică pentru că spaima produce reacţii dezordonate. Nu poţi să-ţi pierzi minţile de frică şi, în acelaşi timp, să faci exact ceea ce ţi-ai propus să faci. „Nebunii autentici nu sparg exclusiv doar geamurile altora”. 
Niciodată, pe tot parcursul cercetării penale, anchetatorii n-au fost curioşi să afle adevărul probat de expertiza unui specialist în domeniu. La solicitarea noastră, domnul prof. univ. dr. Turorel Butoi, expert formator în psihologie expertiză psiho-legală (judiciară), a studiat cazul şi a întocmit un raport de evaluare în materia analizei comportamentale. Concluziile raportului sunt fără echivoc: „invocarea accidentării victimei Bocea Mihalache de către inculpatul Andrioni Alin Constantin sub imperiul unui sentiment de „tensiune emoţională maximă” NU SE SUSŢINE” (doc.2). 

(doc.3)

În slujba criminalului până la capăt

Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe Andrioni Alin Constantin la 3 ani, cu suspendare, limitarea unor drepturi, o perioadă de încercare de 4 ani și obligația de a munci 60 de zile în folosul comunității la Biblioteca Județeană sau la Primăria Hațeg. Parchetul nu a declarat apel în cauză, deși procurorul Adina Breteanu a solicitat o pedeapsă în regim de detenție. Apoi a venit apelul unde alt procuror de şedinţă s-a transformat în cel mai straşnic apărător al inculpatului. La Curtea de Apel Alba, în 19 octombrie 2022, procurorul Olivian Oană a pledat pentru o pedeapsă blândă, fără încarcerare, pe motiv că a trecut prea mult timp de la comiterea faptei. Cinismul este înspăimântător fiindcă tocmai Parchetul a tergiversat soluţionarea cauzei din 2015 până în 2021. În plus, procurorul (aşa-zis avocat al acuzării) a cerut instanţei să nu-l lase pe infractor fără permis auto, deoarece acesta nu a mai încercat să omoare şi alţi oameni cu maşina. Nici măcar avocaţii inculpatului nu au avut tupeul să formuleze o astfel de cerere (art.1).
Solicitarea Parchetului în favoarea inculpatului nu este surprinzătoare, ci doar o continuare consecventă a poziției partizan protectoare pe care Parchetul a avut-o inexplicabil de constant încă din faza de urmărire penală față de inculpat: a tergiversat trimiterea în judecată timp de 6 ani; a reținut în rechizitoriu în favoarea inculpatului, împotriva evidențelor probatorii, o circumstanță atenuantă; nu a declarat apel în cauză, deși procurorul de ședință la instanța de fond a solicitat o pedeapsă în regim de detenție, iar pedeapsa aplicată de judecător a fost suspendată sub supraveghere. 
Mai mult, procurorul Olivian Oană a cerut Curţii de Apel, în dezbaterea finală, să reintroducă circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, deşi instanţa se pronunţase pe acest subiect. Practic procurorul Curţii a cerut judecătorilor să se dezică de propria decizie din 8 iunie 2022, când instanţa a înlăturat circumstanța atenuantă privind depăşirea limitelor la legitima apărare. Oană a invocat 75 alin.2 c.p: „a) eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii; b) „împrejurări legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului”. Ce eforturi a depus infractorul să diminueze consecinţele sau gravitatea infracţiunii când el nici măcar regrete nu a avut şi a continuat să mă denigreze? Aşa-zisul „avocat al acuzării”, procurorul de Curte Olivian Oană, a mers până acolo încât să sugereze instanţei achitarea infractorului, solicitând judecătorilor să-i admită apelul. 

Subcapitol pentru noi trei

Note:

¹) „Noaptea dreptăţii româneşti 2005-2020”, de Ion Popa, editura UNIVERSUL JURIDIC, 2020, pag. 59 - 73  „O simplă înțelegere între conducătorii unor instituții publice a transformat anumite culoare ale justiţiei în câmpuri tactice pentru operaţiuni „care de pe Lună se vedeau a fi împotriva legii”. Protocoalele au devenit literă de lege, prevalând în opțiunea decizională a multor judecători. Fenomenul a fost analizat cu meticulozitate de neurochirurg într-o carte-document publicată de magistratul Ion Popa, un veritabil manifest civic şi profesional, faţă de parcursul întunecat impus României şi românilor. „Încheierea lor (a protocoalelor, n.n.) de către factori de mare decizie instituțională în Statul Român, dintre care unii se aflau în fruntea ierarhiei parchetelor și instanțelor, a generat în percepția magistraților chemați să le aplice o falsă convingere că simpla lor invocare este suficientă pentru a garanta legalitatea deciziei de speţă: așa scrie în protocol!, fără ca cineva să îşi pună problema conformității acestuia cu Constituția, legea ori drepturile şi libertățile fundamentale. (...) Procurorii teleportați, inclusiv în funcții de conducere de mare decizie, fără un minim de experiență pentru acele posturi de vârf, trăiau iluzia că ar fi ei lideri de asociere, când în realitate erau doar instrumente folosite oricând şi oricum ,,în câmpul tactic". (...) „Practica a devenit atât de obişnuită şi de acceptată încât documentele probatorii „cu circuit închis” erau depuse la dosar în chiar timpul ședinței publice de judecată de persoane neidentificate în încheierile de şedinţă, sub forma celebrelor plicuri galbene”.

(Anexa 44). P- V Întocmit de procuror mihai  după filmarea lui păvăloiu